PEARL S. BUCK

Pearl S. Buck

 

Pearl S. Buck (n. 26 iunie 1892 – d. 6 martie 1973) este o scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1938. Motivația Juriului Nobel la acordarea premiului a fost „pentru descrierile și dense și autentic epice ale vieții tărănimii chineze, precum și pentru capodoperele ei în domeniul biografiei”.  Ea a fost prima femeie care a câștigat atât Premiul Pulitzer cat si Premiul Nobel pentru literatură.

Pearl S. Buck s-a născut în Virginia de Vest, dar a crescut și s-a maturizat în China unde a petrecut mai bine de patruzeci de ani. Părinții săi, după cum își amintește Pearl Buck , „se mutau foarte des dintr-o localitate într-alta, până ce, la un moment dat, când eram încă foarte mică, s-au statornicit la Tsingkiang, un oraș de pe malul fluviului Yangtze. Acolo, maica-mea m-a învățat carte și m-a pregătit ca să pot fi admisă la școala secundară. Dânsa mi-a dezvăluit puterea cuvintelor și a înțelesurilor ce pot fi împărtășite cu ajutorul lor.” Primii scriitori pe care i-a citit au fost Mark Twain, Dickens, Thackeray și George Eliot și clasicii literaturii chineze.

Stabilită la Nanking, va preda istoria literaturii engleze atât la Universitatea Nanking, cât și la Universitatea Chinei de Sud-Est. Spre deosebire de prima ei carte publicată la New York în 1930 care trecuse neobservată,  „Ogorul”, romanul ei despre viața necăjită a țărănimii chineze, apărut către sfârșitul anului 1931, se ridica tot mai sus pe lista de bestseller-uri americane și fusese reeditată la Londra și tradusă la Paris, Roma și Berlin, și urma să vadă lumina tiparului în alte câteva capitale. La câtva timp după sosirea ei în America, romanul „Ogorul” a fost distins cu premiul Pulitzer pe 1932 și se afla în curs de scenarizare la Hollywood. Uriașul răsunet al cărții se datora atât faptului că dezvăluia cititorilor realități crude, pe care scrierile lui Pierre Loti, Lafcadio Hearn, Kipling sau Blasco Ibanez le evitaseră sau le drapaseră în faldurile exotismului romantic, cât și caldei simpatii manifestate de autoare pentru năzuințele de înnoire socială ale poporului chinez.

În 1934 publică romanul  „Mama”, care se va înscrie rapid pe lista marilor succese de librărie. Este povestea tristă a a vietii unei soții de țăran care trăiește o viață chinuită  într-un cătun sărac la începuturile  epocii comuniste. Apoi reia personjele din „Ogorul”, încheind în 1935 trilogia cunoscută sub titlul „Casa de lut”. În 1937 romanele ei despre satul chinezesc cuceresc sufragiile Academiei Suedeze, care-i acordă Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1938.

„Pavilionul femeilor”,  considerat unul dintre cele mai bune romane ale scriitoarei, ilustrează  frământările unei societăţi tradiţionale aflate în pragul unei schimbări radicale, ca urmare a contactelor cu străinii şi a modernizării, ce pătrunde lent, dar sigur într-o lume închisă.

„ Vant de rasarit, vant de la apus” este cartea prin care pătrundem prin intermediul unui jurnal într-o lume prea puțin cunoscută, lumea  tradiționalistă a Chinei la începutul secolului al XX-lea.

Puțini știu că  Pearl S. Buck  a fost mama a opt copii, figură publică independentă și  o feministă autentică. Considerând că „testul unei civilizații este modul în care se îngrijeste de membrii ei neajutorați”, Buck a înfiintat mai multe organizații în scopul îmbunătațirii calității vieții și copiilor,  mai ales refugiaților și celor alungați de foame și război, orfanilor și copiilor săraci, celor cu dizabilități și bolnavilor.

„Cei tineri nu ştiu suficiente pentru a fi prudenţi, de aceea încearcă imposibilul şi îl ating, generaţie după generaţie.”

 

Muza virtuală

 

Surse bibliografice: Wikipedia

Sursa foto: history.com

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s