SAUL BELLOW

Bellow-Option

Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1976. La acordarea marelui premiu, juriul Nobel a considerat că Below merită distincția acordată „pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa”.

Opera lui Saul Bellow  se definește prin efortul de a descifra sensul existenței umane, ilustrată în mod pregnant de condiția intelectualului. Romanele traduse în limba română și cele cunoscute publicului din țara noastră sunt: „Herzog” – 1992, „Ravelstein” – 2001,  „Trăiește-ți clipa” – 2002, „Darul lui Humboldt” –  2003, „ Henderson, regele ploii” –  2003, „Iarna decanului” –  2005, „Aventurile lui Augie March” – 2008, „ Planeta domnului Sammler” –  2008, „Până la Ierusalim și înapoi” – 2008.

Colegi  la Universitatea din Chicago, Saul Bellow  a fost inspirat  de Mircea Eliade în crearea romanului „Ravelstein”, carte bine primită de publicul român.

O altă carte legată de România este „Iarna decanului”, roman cu o puternică încărcătură autobiografică, dată fiind originea românească a soției scriitorului. Aflat in trecere prin capitala Romaniei, decanul Corde, personajul principal al romanului, va descrie originala  experiență petrecută în capitală ca pe o scurtă „vacantă” petrecută într-un țară comunistă.  Autorul oferă pasaje în care apar descrieri la limita dintre tragic și comic ale vieții românilor în anii ’80: corupție la toate nivelurile societății, locuințe acoperite de mari portrete ale conducătorului, inclusiv „neștiința” pregătirii unei fripturi, întrucât oamenii nu erau obișnuiți să gătească cu…carne!

Însă marele succes a fost „Darul lui Humboldt”, apărut în 1975 și prompt recompensat cu premiul Pulitzer. Dincolo de critica necruțătoare adusă societății americane, societate bazată pe consum, cu toate relele pe care și noi le cunoaștem,  romanul  este un apel făcut conștiinței și rațiunii umane, credința că atâta vreme cât vor mai exista poeții și poezia, omenirea mai are o șansă de salvare.

 

Muza virtuală

 

Sursa foto: Literary Arts

Surse bibliografice: Wikipedia

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s