MIHAIL BULGAKOV

bulgakov-1926

 

Mihail Afanasievici Bulgakov  (n. 15 mai 1891 – d. 10 martie 1940) a fost un romancier și dramaturg sovietic de origine ucraineană, o pesonalitate în al carei destin,  satira, fantasticul și tragismul s-au contopit, lăsându-și amprenta asupra operei sale.

Născut la Kiev în 1891, în familia unui profesor de teologie, studiază medicina, pe care o practică vreme de patru ani (1916–1920), pe front și în spitale de provincie. Devine dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale soții, reușește să învingă răul.

În 1920 abandonează medicina pentru a se dedica scrisului. Intră în lumea teatrului, iar piesa „Zilele Turbinilor”, dramatizarea romanului„ Garda Alba”, are mare succes, fiind considerată un „Pescăruș” al noii generații de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofițerii Albi face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) este, în acelasș timp, piesa preferată a lui Stalin. Din 1929 nu i se mai publică nici o carte și nu i se mai joacă nici o piesă. Trăind la limita supraviețuirii, Bulgakov se vede silit să-i trimită dictatorului o petiție, apoi, într-o scrisoare adresată guvernului sovietic, să vorbească despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator a cărui existență este amenințată. Scrisoarea rămâne celebră atât ca model al dizidenței asumate, cât și prin efectele ei neașteptate. Trei săptămâni mai târziu, va primi un telefon bizar direct de la Stalin, în urma căruia, deși Bulgakov va crede că a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rămân însă nepublicate. În ultimul deceniu al vieții scrie cu frenezie, temându-se că nu va termina romanul „Maestrul si Margareta”. Ultimele corecturi le face in 1940, pe patul de moarte, orb, dictând soției sale, Maria Sergheevna, care este, de altminteri, chiar modelul Margaretei.

Bulgakov a scris romanul iubirii, disperării și nevoii de mântuire, una dintre cele mai mari cărți ale secolului XX.  Romanul care l-a făcut celebru, pentru care ar fi meritat Premiul Nobel  este „ Maestrul și Margareta”. Pentru unii pare un roman amuzant, alții nu-l înțeleg, trimiterile la viața moscovită sunt atât de dense, încât ar fi nevoie de încă un volum cu note explicative, ca în „Comedia divină ” a lui Dante. Personajele lui Bulgakov amintesc  izbitor de cele gogoliene, doar că poartă vârsta începutului de secol XX. Dacă ar fi trăit mai mult, Bulgakov ar fi fost pe prima treaptă a literaturii ruse din secolul său. Oricum rolul și importanța lui sunt de neignorat, iar iubitorii literaturii bulgakoviene se regăsesc în lume.

Ce poate salva o lume în care răul produs metodic de om nu mai lasă loc nici unui strop de speranţă? Bineînţeles, nimic din elementele lumii paralizate. Şi atunci e nevoie de ceva din afară. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland şi se amuză să pună pe jar Moscova, oraşul unde Maestrul şi Margareta încearcă să-şi trăiască iubirea. Departe în timp şi spaţiu, Pontius Pilat îl judecă pe Isus. Planurile alunecă unul spre altul, întâlnindu-se într-o poveste a suferinţei şi sacrificiului şi, abia astfel, ceea ce nu poate fi rostit în viaţa de la Moscova se spune în cer. Împânzit de date autobiografice, de aluzii livreşti, religioase, demonologice, ezoterice, monumentalul roman al lui Bulgakov dă impresia paradoxală că a fost scris dintr-o suflare, antrenându-şi cititorul în iureşul nebunesc al întâmplărilor din Moscova anilor ’30.

Lectură pasionantă și, în același timp, purificatoare, în timpul regimului dictatorial al lui Stalin, romanul scris de Mihail Afanasievici Bulgakov a fost interzis şi distrus. Scriitorul de origine ucraineană l-a rescris, apoi, din memorie –„îl ştiu pe de rost!“, mărturisea el  – romanul devenind unul dintre cele mai bune din literatura universală.

Muza virtuală

Sursa foto: NNDB

Surse bibliografice: Wikipedia, Humanitas.ro

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s