COSTACHE NEGRI

ARP_6946506_880-9

Costache Negri  ((n. 14 mai 1812 – d. 28 septembrie 1876),  a fost revoluţionar paşoptist, scriitor, pârcălab, deputat, vicepreşedinte al Adunării Ad-hoc din Moldova.

In 1832 pleacă in străinătate, călătorind prin Austria, Germania, Franța, dar mai ales Italia,țara pentru care avea, o adevărată pasiune. Prieten cu Vasile Alecsandri, Ion Ghica si Nicolae Balcescu, devine un fel de mentor al tinerilor pașoptisti, contribuind,  la realizarea solidarității acestei generații.

A luat parte activă la pregătirea mișcării revoluționare de la 1848, și s-a numărat printre cei mai statornici și înflăcărați luptători pentru Unirea Principatelor. Pârcălab de Galati și Ministru al Lucrărilor Publice în timpul domniei lui Grigore Ghica, e șeful delegației moldovene de pe lângă Conferința de la Viena (1855), deputat in divanul ad-hoc din 1857 și în Adunarea electivă din 1858, având foarte multe șanse de a fi ales domnitor, cinste pe care o refuză.

Agent al Moldovei, apoi și al Țării Românești la Constantinopol, unde, între 1859 si 1866, se străduiește pentru recunoașterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza și a Unirii, apoi pentru rezolvarea dificilei chestiuni a secularizarii averilor mănăstirilor închinate. Dupa lovitura de stat din 11 febr. 1866, a părăsit definitiv viața politică. „Revoluția de la 11 fevruar a pus capăt vieții sale publice. Prieten devotat si partizan convins al lui Cuza, indignat de chipul în care fusese răsturnat acel al carui iubire de neam si rodnică activitate pentru asigurarea viitorului țării nimene mai mult decît el nu fusese în stare s-o aprecieze, renunță la viața publică și refuză în chip statornic toate slujbele ce i se propuseră”. (Radu Rosetti)

Autor ocazional, scriind mai mult la îndemnul amicilor, a colaborat la Foaia știintifică și literară („Propăsirea”), unde debutează în 1844 cu un text in proză intitulat „Venetia”, dar si la „România literară”, „Steaua Dunării” s.a.; o serie de poezii i-au apărut postum în „Revista nouă”. Opera literară și social-politică a fost adunată postum în câteva ediții. Partea cea mai interesantă a moștenirii sale literare o alcătuiesc scrisorile, adresate fiicei, prietenilor sau având un caracter oficial, redactate într-o franceza mânuită cu îndemânare sau, mai rar, într-o românească plină de pitoresc arhaic și moldovenesc.

Cea mai reușită creație a lui Costache Negri a fost, s-ar putea spune, viața sa, nu neapărat din punctul subiectiv de vedere, căci omul a suferit destule deziluzii și și-a impus renunțări esențiale (nu a întemeiat niciodată o familie și și-a iubit fiica mai mult din depărtare), ci ca pildă, într-adevăr impresionantă, de abnegație și dedicare totală unei cauze. Costache Negri a fost, înainte și mai presus de toate, un om de caracter, iar „personajul”, pe care nu l-a jucat, ci cu care s-a identificat întreaga viață, se conturează, în bună măsura, din filele corespondenței sale, coroborate cu datele documentare și cu mărturiile contemporanilor și ale prietenilor.

Epistolierul părea un om practic, spunând deschis și concis ceea ce avea de spus, lăudând cu moderație, sfătuind cu blândețe, plângându-se de greutăți doar când acestea deveneau, cu adevărat insuportabile și afișând tot timpul un zâmbet ușor de autoironie, dar și de contemplator de la înălțime, chiar al evenimentelor în care era direct implicat. Stilul său, poate și datorită faptului că cea mai mare parte a corespondenței e scrisă într-o limbă străină, nu variază prea mult între scrisorile familiale sau amicale și cele oficiale; de fapt, cu excepția epistolelor adresate fiicei sale losefina, nici subiectele acestora nu se deosebesc in mod esential, Costache Negri neputând face abstracție vreodată de problemele țării și ale poporului, pentru al cărui progres a luptat toata viața. Fără a fi propriu-zis confesive (există, totuși, un laitmotiv, care străbate în multe din ele înca din primii ani, acela al bătrâneții și scurgerii inexorabile a vremii), scrisorile ne comunică unele dintre faptele ce trădeaza trăsăturile de caracter fundamentale ale lui Costache Negri.  Reiese din ele, de pildă, absența oricărui egoism, subordonarea firească a persoanei față de interesele obștei, a posibilităților și meritelor proprii, și o calmă, dar neclintită voință,  atât în opțiuni cât și în refuzuri. Costache Negri a fost un democrat convins, partizan înca de la începutul deceniului al cincilea al dezrobirii țiganilor, propunând împroprietarirea țăranilor în 1857 si dispus mai înainte să-și împartă moșia, a luptat mai bine de un deceniu pentru a obține restituirea către țară a pamânturilor mânăstirilor închinate, a smuls, prin neostenită perseverență, recunoașterea de către marile puteri a dublei alegeri a lui Al. I. Cuza și a Unirii Principatelor.

Poeziile sale, puține la număr, amintesc de maniera Conachi („Ciuda de amor”) sau, mai adesea, de cântecele populare („Cântic haiducesc”, „Doina” etc.) și dau expresie unor idei familiare întregii generații. Prozele, cele mai multe rămase neterminate, istorisesc aventuri romantice („Venetia”, „Mânăstirea”) sau încearca critica moravurilor („Memoriile unii parechi de foarfici”).

Limba  păstrează un iz arhaic și moldovenesc foarte pronunțat, nu numai în vocabular și fonetisme, ci și în domeniul morfologic și sintactic.

 

Muza virtuală

sursa foto: cIMeC

Surse bibliografice:

Gh. Misail, Costache Negri, 1877;
N. Iorga, Istoria, I;
D. Teleor, Oamenii mari ai Romaniei: C. Negri, 1909;
Gh. N. Munteanu-Birlad, Costache Negri. Viata si vrednicia lui, 1911;
G. G. Burghele, Costache Negri, 1927;
M. G. Bogdan, Autrefois et aujourd’hui, 1929;
I. B. Bobescu, in clipe de liniste, 1934;
N. Petrascu, Icoane de lumina, II, 1938;
G. Calinescu, Istoria;
D. Berindei, Din inceputurile diplomatiei romanesti moderne, 1965;
P. Martinescu, Costache Negri, 1966;
P. Paltanea, Viata lui Costache Negri, 1985;
V. Stan, in Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie „A. D. Xenopol”, nr. 1, 1989

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s