MIHAIL ȘOLOHOV

HE10_0901                                                                                         sursa foto: Hrvatska enciklopedija

Mihail Alexandrovici Șolohov   (n. 11 mai 1905 – d. 21 februarie 1984) a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965.

Motivația Juriului Nobel pentru acordarea premiului: „…pentru forța artistică și integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viața poporului rus. (Wikipedia)

Mihail Șolohov s-a născut în cătunul Krujilin din stanița Vioșenskaia a regiunii Donului. La sfârșitul anului 1922 vine la Moscova, unde lucrează ca muncitor necalificat, hamal, dar în primul rând scriitor. După o serie de schițe și povestiri , în 1924 se întoarce pe Don, în locurile natale.  Aici începe să scrie „Donul liniștit”, romanul care îi va aduce succesul și recunoașterea mondială.

Romanul „Donul liniștit” a avut parte de numeroase controverse legate de cine este cu adevărat autorul, fiind lansate tot felul de ipoteze, cu argumentul  că primul volum a apărut în 1928, când scriitorul avea 23 de ani și doar patru clase de școală. Unul dintre numele mari care l-au învinuit pe Șolohov de plagiat este scriitorul Alexandr Soljeniţîn. După o viață întreagă în care Șolohov s-a luptat cu aceste acuze, la ceva timp după dispariția autorului,  au fost regăsite manuscrisele primelor două volume, care au spulberat o mare parte dintre scenarii.

Cea mai mare parte a romanului se petrece în Veshenskaya stanitsa (un oraş cazac de pe malurile Donului), locul în care locuieşte eroul principal, Grigorii Melehov. Acţiunea romanului se petrece  între anii 1912-1922, incluzând perioada Ţaristă, Primul Război Mondial  şi Războiul Civil (1918-1923), după desfăşurarea Revoluţiei  Ruse din 1917. Viaţa  cazacilor de pe Don va lua o altă întorsătură la începerea Primului Război Mondial, rezultatul fiind destrămarea Imperiului Rus şi mai târziu formarea URSS.

Romanul oferă cititorilor o frescă a vieții cazacilor de pe malurile Donului, cu tradiţiile şi obiceiurile lor, punându-se accentul  pe contrastul dintre perioada ţaristă și perioada comunistă. Romanul te captivează prin poveștile de iubire, cruzimea și blândețea oamenilor, corurile căzăcești, aroma de câmpie și tropotele cailor, toate pe fondul nelipsitei vodci.

Citind „Donul liniștit”, gândul m-a dus la „Moromeții” lui Marin Preda, regăsind aici caracteristicile vieții rurale, dar și zguduirile sociale. Ca și Marin Preda, Solohov nu acuza autoritatea sovietică (criminală și utopică), dar nici nu ascundea violența cu care era tratata populația rurală. Cel care citește, va simți critica ascunsă printre rânduri, dar prezentă.

„New York Times” scria:  „Donul linistit, capodopera lui Mihail Solohov, ramane cel mai bun roman realist despre Revolutia Rusa.“  Romanul  a fost ecranizat de trei ori, în anii 1930, 1958 şi 1992, ultima ecranizare fiind cea  a lui Fyodor Bondarciuk, montată și rulată după moartea acestuia, în 2006. De asemenea, au fost puse în scenă opera (1935), compoziţia scenică (1977) şi baletul (1987) inspirate din „Donul liniştit”.

Alături de „Război şi Pace”, „Fraţii Karamazov”, „Ana Karenina”, „Donul liniştit” și-a găsit locul în tezaurul literaturii ruse, fiind  una dintre capodoperele literaturii secolului al XX-lea.

 

Muza virtuală

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s