JURNALE, PASIUNI, SECRETE…

Oricare cititor pasionat trebuie să se fi delectat măcar o dată cu un jurnal de scriitor. Un cititor pasionat de literatură este și un om care – să nu fim ipocriți! – nu refuză ocazia să tragă cu ochiul la ce este ascuns vederii, să „intre” în universul  gândurilor și experiențelor unui scriitor, și, poate fără să-și fi propus, să creeze o punte cu omul care a scris cărți. Phillipe Lejeune, propunea pe lista speciilor literaturii autobiografice,  alături de memorii, biografie, roman personal, poem autobiografic, autoportret sau eseu,  și  jurnalul intim.

Jurnalul oricui, mai ales al unui scriitor, este o regresie fericită, chiar prin relatarea unor întâmplari triste, pentru că lecturarea după ani și ani, dacă nu va produce bucurie, va crea, totuși, o stare de melancolie, de reînviere a timpurilor, a oamenilor, a gândurilor. Scriitorul, cel care răscolește „pulberi de fum”, cum spunea Arghezi, are puterea „să nască” lumi, chiar dacă este vorba doar de un jurnal. Citesc într-un jurnal: „Pe strada pustie, ploua atroce.” – brusc voi simți că sunt înfrigurată și udă până la piele.  Răsfoiesc scrierile lui Byron, Baudelaire sau Malraux și sunt invidioasă pe toate acele femei adorate, intrând brusc într-o competiție inegală, pentru că toate acele muze deja au locul lor pentru veșnicie în inimile scriitorilor.

Un cititor cu ochi critic va înțelege vigoarea lui Tolstoi în muncile trudnice ale tinereții. Cum atfel s-ar fi putut manifesta omul care a scris „Război și pace”? Dar iată suspinul bătrânului leu: „…Toți îmi scriu biografia, dar, ca în toate biografiile, despre atitudinea mea față de a șaptea poruncă, nu va fi nimic”. Sau iată cuvintele „senzaționale”  scrise de…încă nu vă spun! „Am cumpărat azi 50 de coceni a 2,50 de la un vecin, urmând să mai iau 50 mâine. Iar de la Ionel  încă 100 de dovleci. (…) Am plătit lui Mihai pentru 18 duble fasole (297 kg) 1 800 lei și pentru 400 kg cartofi 800 lei”. Cine este omul gospodar? Un om legat de pământ și de ale pământului – Liviu Rebreanu.

Mulți scriitori, multe jurnale mi se perindă prin memorie. Fiecare jurnal recreând omul și scriitorul, m-a învățat gustul indiscreției dar și al prieteniei  peste timp.  Am intrat în închisoare împreună cu Steinhardt („Jurnalul fericirii. Manuscrisul de la Rohia”) și am ieșit cunoscând fericirea aflată în soare, demnitate și o bucățică de pâine. Am fost confidenta lui Jeni Acterian, citind „Jurnalul unei fete greu de mulțumit”. M-am jucat cu Anna Frank, ascunse în mansarda casei din Amsterdam (Anna Frank, fetița evreică ce a supraviețuit ani de zile, lăsând mărturia vieții ei în jurnalul pe care îl botezase  „Kitty.” Am blestemat pe muntele Ebal și am zdrobit lanțurile în căutarea libertății împreună cu Teohar Mihadaș („Pe muntele Ebal”).

Trăiesc sfidând prejudecățile  în cele 35 000 de pagini ale jurnalelor lui Anais Nin, împărțind cu prietena mea „pipa de opium” în căutarea miezului viu al gândului omenesc. Și  îi las ei dreptul la ultimul cuvânt:

„Dragostea, pasiunea şi creaţia se revarsă concomitent din mine. Eu trebuie să parfumez gura pe care o sărut; eu trebuie să fiu uluită de bărbatul pe care îl ador. Eu trec ca un lampagiu; împing corăbii în larg şi dezgrop obiecte preţioase; înlătur patina de pe tablouri întunecate; acordez, armonizez, aduc în prim-plan, modelez, aduc la suprafaţă, aprind, sprijin, susţin, inspir; plantez seminţe; cercetez caverne; descifrez hieroglife; citesc în ochii oamenilor – singură – singură în activitatea mea.”

 

Muza virtuală

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s