EUGEN JEBELEANU

eugen-jebeleanu

 

Eugen Jebeleanu (n. 24 aprilie 1911 — d. 21 august 1991) a rămas în istoria literaturii române ca un poet antifascist, cu orientare politică de stânga, un intelectual care a recurs la compromisuri în epoca stalinismului. A fost  academician, poet, publicist și traducător român, membru al Partidului Comunist Român.

Proverbul chinez „Să-ţi fie dat să trăieşti în timpuri interesante“  se pliază perfect vieții și operei lui Eugen Jebeleanu. Ca atâția alți oameni de litere, ca Louis Aragon ori Geo Bogza, Eugen Jebeleanu  „a chanté rouge”, a crezut în idealurile vremurilor și s-a identificat emoțional cu stânga revoluționară a secolului XX.  Devotat partidului comunist,  a devenit membru supleant în C.C. al P.C.R., deputat în M.A.N., membru corespondent al Academiei, din 1955, iar din 1974 titular și neschimbat la conducerea Uniunii Scriitorilor.

A depășit  însă anii „rătăcirilor”, dovedindu-se un poet autentic și confirmând așteptările lui Eugen Lovinescu din anii ’30. Renunțând definitiv la osanalele oficiale, Jebeleanu a scris „Elegie pentru floarea secerată”, un volum sfâşietor, un strigăt al inimii sale  în memoria fiinţei iubite dispărute, a celei care a fost  pictoriţa Florica Cordescu.

Dicolo de părerile controversate, profund original în literatura română, Jebeleanu a devenit cunoscut și recunoscut pe plan internațional, odată cu apariția volumului „Surâsul Hiroshimei”, poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum America Latină și Europa.  A  fost laureat al premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) și al premiului „Herder” din Austria (1973).

Prieten apropiat cu Pablo Neruda si Miguel Angel Asturias, Jebeleanu a trăit și a scris cu credința că adevărata poezie salvează lumea, că prin artă se poate transcende infamia și teroarea poliţienească. Una dintre preocupările fundamentale ale poetului a fost evocarea marilor tragedii ale secolului XX, a catastrofelor umanității, prilej de meditație poetică gravă asupra condiției și evoluției omenirii.

Una din preocupările fundamentale ale lui Eugen Jebeleanu, a cărui înclinaţie poetică s-a dezvoltat multă vreme (până la „Elegie pentru floarea secerată” şi „Hanibal”) în sensul unui refuz aproape categoric al confesiunii intime, este evocarea marilor tragedii contemporane, a nenorocirii umane în formele ei catastrofice, prilej de meditaţie asupra condiţiei şi destinului omenirii în epoca modernă. „Surâsul Hiroshimei”, poate cea mai importantă creație poetică din literatura universală închinată tragediei colective de la Hiroshima, a fost scrisă între 1956-1958, în urma unor călătorii în Japonia. Poemul pare a fi un document liric, o transpunere în versuri a solidarității cu acea parte a Pământului care a cunoscut cea mai cumplită tragedie din istorie. Este un poem unic nu numai prin temă și ideile conținute, dar și prin compoziția modernă, metaforele și versificația  sa.

Principalele volume: „Schituri cu soare” (1929),  „Inimi sub săbii” (1934), „Surâsul Hiroshimei” (1958), „Elegie pentru floarea secerată” (1967), „Hanibal” (1972).

 

Muza virtuală

CORUL COPIILOR UCIȘI

de Eugen Jebeleanu

Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare …

Oh, azvârliți-ne voi o cărare !

Nu mai cunoaștem drumul către casă

Și ceața este deasă … deasă …

 

Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă …

Nu mai cunoaștem drumul către casă …

Suntem ușori și ceața e ca fumul,

Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul ?

 

Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare,

Unde-i cărarea, doamnă învățătoare ?

Sub talpă n-avem nici un drum, plutim …

Vai, unde-i casa ? Cum să nimerim ?

 

Și suntem goi și ne cuprinde teama.

Unde e tata ? Unde este mama ?

Nu ne vedem nici între noi deloc

Și jocul nu ne place, nu e joc…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s