Muza virtuală

Există două feluri de a face cultură: creând sau asimilând ideile create. În România, se citește destul de puțin, noutățile literare, îndeosebi poezia circulând într-un spațiu restrâns, destinat doar celor pasionați de literatură.

„Muza virtuală” își propune să pună față în față două perspective: a celor care cred că adevărul, binele și frumosul pot fi revelate oricui și celor care, necrezând în puterea sacră a cuvintelor, încă mai caută rețete ale desăvârșirii.

Există o literatură a bărbaților, eminamente diferită de cea feminină? Rețelele de socializare au dovedit că oamenii, bărbați și femei,  simt nevoia să comunice, să se comunice. . Unii povestesc frumos, alţii îşi adună gândurile, într-un morman de foi, pe care le păstrează în sertare şi doar o mică parte dintre ei scriu cu mintea şi cu inima, într-un fel deosebit. Aceştia sunt scriitorii. De multe ori s-a spus că în spatele unui bărbat de succes a stat o femeie sclipitoare, o muză. În spatele unei mari scriitoare stă un întreg univers de trăiri și sensibilitate. Într-un roman, o femeie este o nuanță a feminității,o ipostază dintr-un moment al vieții. Un bărbat va reprezenta un aspect bine determinat al umanității, profund și complex. Cred într-o literatură a cărei valoare nu este trasată de percepția și granițele „masculin” ori „feminin”, pentru că arta nu cunoaște sex, vârstă sau naționalitate.  Eu cred în personaje și creatori, în versuri și magicieni ai cuvintelor, în muze și idei.

„Cea mai frumoasă jucărie este jucăria de vorbe” spunea Arghezi. Jucăria? Obiectul banal cu care se distrează copiii. Noi, oamenii, în marele joc al vieții folosim „jucăria de vorbe” să producem și să transmitem emoții, să dezvăluim gânduri, să dăm viață faptelor, iubirilor.

Forța cuvintelor este enormă. Un singur cuvânt poate schimba mentalități, destine, poate intersecta sau despărți oameni. Dar o carte?  Ca și oamenii, cărţile îşi au soarta lor. Noi, cititorii,  putem decide dacă soarta unei cărți este să fie uitată într-o bibliotecă ori să ne fie cei mai apropiați prieteni.

Îi aștept aici pe toți cei care cred în muze și în cuvinte, pe cei triști, care zâmbesc citind o poezie, pe cei alungați, care știu că un personaj mereu îi va aștepta cu nerăbdare, pe cei care încă mai cred în povești și zâne.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s