Reclame

EFEMERIDA

1115937_519789338096589_708246626_o

 

”Eu nu vreau să fac istorie”
Mi-a spus calmă, dar ușor năucă.
Tocmai se îmbătase cu Dumnezeu
Și avea o mahmureală divină.
O rugasem să facă un inventar al lucrurilor pe care le va lăsa în urmă
Dar nu era deloc interesată de asta.
Mai curând era preocupată să fie.
Și pentru asta de multe ori
Se închidea în ea
Zile în șir
Apoi deodată izbucnea în afară ca o flacără care ardea tot ce întâlnea
Cerul devenea atunci roșu de mânie
Dar ei părea că nu îi pasă.
Doar cuvintele o necăjeau câteodată
Dar mai mult așa, în joacă.
Am închis ochii încercând să îmi amintesc dacă și eu fusesem vreodată așa
Și când i-am deschis,
Dispăruse.
Mi-am aprins o țigare care îi căzuse ei
Și am fumat absent.

Alexandru Luca

 

 

 

Sursa foto: singuratatea inimii – blogger

PROMISIUNI ȘI JURĂMINTE

lacat

 

Iată că, poate prea repede, s-au terminat și sărbătorile… Gata cu săruturile sub crenguța de vâsc, gata cu promisiunile solemne în fața anului nou care așteaptă, răbdător, să le și ținem.

Promisiuni și jurăminte? Nu cred în jurăminte, vă jur!  Însă în promisiuni? Asta este altă poveste…

Observ cum în ultimii ani, jurămintele au ajuns la mare modă, inclusiv la nunți. Puțini cunosc povestea acestor jurăminte de dragoste eternă, certificate de preot și invitați: în timpul Imperiului Roman, cetățenii bogaţi semnau documente cu drepturi de proprietate, astfel declarând public că unirea a fost legalizată și este o căsătorie de drept comun. Pe de altă parte, căsătoriile în rândul clasele inferioare erau căsătorii „libere”. Tatăl miresei o „livra” mirelui, iar cei doi conveneau prin jurământ că s-au căsătorit. Acum…noi, modernii, pentru o mai mare „sigurantă”, semnăm și contracte nupțiale cu durată determinată, dar rostim plini de entuziasm și jurăminte…cu perioadă de valabilitate nedeterminată.

Toţi îndrăgostiţii fac jurăminte de credinţă. Și, aproape toți au ghinionul să nu le poată respecta. Ei motivează abdicarea în faţa unui asemenea jurământ nebunesc cu explicația atât de inocentă și confuză că…„Ei, oameni suntem!” Până și literatura poate să…certifice: de la Verlaine cu „Să ținem fruntea lângă frunte, mâna-n mână/Fă-mi jurăminte ce-i călca-ntr-o săptămână!” până la creațiile internauților: „Te iubesc din cunoștintă/Și îți spun ca jurământ/Tu ești singura ființă/Ce-o iubesc pe-acest pământ!”

Din copilărie am învățat un lucru:  că nu-i de glumit cu promisiunile, că făgăduiala dată e datorie curată… Aș zice ca e bine să gândim de două ori până să promitem un lucru, să fim responsabili de îndeplinirea promisiunii făcute, pentru că, ce bine ne simțim atunci când ducem la îndeplinire o promisiune!… E ca o răsplată, te simți mai bun, mai demn de respectul tău și al celor  din jur. Promisiunea e o parte din propria ființă, o parte din mecanismul demnității proprii. Sunt promisiuni pe care le facem și care ni se fac. Promisiuni reale și promisiuni deșarte. Promisiunea este o experiență la care vor participa minim doua conștiințe, care ne poate influența pe termen lung sau scurt, destinul. „Mi-ai promis că vom sta toată viața împreună!” – a fost promisiunea care a ținut cont  numai de circumstanța din momentul în care s-a afirmat asta, pentru că totul în jurul nostru se schimbă, inclusiv noi.

Acum se naște întrebarea:  cine sunt cei care,  în general, respectă promisiunile? Bărbații sau femeile? Asta în contextul în care substantivul „promisiune” e de genul feminin… Poți avea  mai mare încredere în cuvântul unui bărbat decât în cuvântul unei femei? Orice promisiune de la un bărbat va deveni o lecție de viață. O fac doar pentru a câștiga timp sau un pic de simpatie, ori pentru a-și masca greșelile.  Indiferent ce declară, bărbaților nu le place să se schimbe. Se plac foarte mult așa cum sunt și nu găsesc nici cel mai mic motiv pentru care ar trebui să renunțe la lucrurile care le fac placere. Imediat cum pronuntă cuvintele așteptate

( „Promit să nu mai mă port grobian”, „Promit să nu mai uit când e ziua ta…”) caută și soluția ca să nu fie nevoiți să le pună în aplicare. Cea mai mare greșeală este să speri că visul va deveni într-o zi realitate. Că el, înțelegând, în sfârșit, ce comoară are alături, iși va da seama ce poate pierde și atunci va avea loc minunea.

Unii cred că-i o idee bună să obțină a doua șansă în schimbul unei promisiuni.  Problema cu promisiunile? Sunt inutile! Un bărbat cu adevărat matur îi va spune unei femei ce simte, atunci când simte, îşi va ţine promisiunea, iar cuvântul său va fi unul de încredere. Poate singura promisiune adevărata este de a ne strădui să facem tot ce este omenește posibil, în cadrul circumstanței promisiunii făcute, acceptând schimbarea și neprevazutul, fără a ne îndeparta de conștiința noastră.

De ce fug bărbații de cuvintele magice „te iubesc”? Pentru că „te iubesc” reprezintă un legământ, o promisiune.  Lucruri înspăimântătoare pentru unii bărbați. Simt că semnează un „cec în alb” spunând aceste cuvinte, o promisiune care îi va face vulnerabili dacă va fi încalcată, va provoca suferință și în viața lor. Și ei nu vor să-și încalce promisiunile față de femei! J Și totuși, măcar de dragul echilibrului, să nu omitem promisiunile-amenințări feminine: „Iubitule, aşteaptă-mă, vin îndată. De mine şi de moarte nu vei scăpa niciodată!” (Ion Baiesu)

Dacă mâine ar trebui să-mi reînnoiesc jurămintele, ce aș spune?  Îți promit că te voi contrazice de câte ori va fi necesar! Îți promit că nu iți voi spune niciodată că lucrurile sunt în regula, atunci când totul merge prost! Îți promit că voi fi aici atunci când vei avea nevoie de mine! Îți promit că nu o să vopsesc realitatea în  roz și că îti voi spune întotdeauna adevărul, chiar dacă va fi ultimul lucru pe care ai vrea să îl auzi! Îti promit ca voi fi mereu omul tău de bază,  partenerul tau și complicele tău! Îti promit că nu te voi lăsa să te pierzi pe tine însuti!

Dar…

„Când fac promisiuni şi jurăminte,
Mă ţin întotdeauna de cuvinte;
Iar după ce le fac, e lucru sfânt
Că nu mă ţin vreodată de cuvânt.” (Marius Robu)

 

 Lucia Cristina Rotaru

DOAMNELOR, VINE CRĂCIUNUL!

sexy_santa_men_wallpaper5488

Au apărut deja semnele care anunță venirea Craciunului: mai întâi la televizor cu reclame vesele și oameni fericiți, apoi în vitrinele cu oferte atractive și sofisticate, pentru ca în cele din urmă,  luminile sa inunde spectacolul nocturn al orașului.

Știm cam ce și-ar dori barbații, a marturisit Umberto Ecco: „Se apropie Crăciunul și în curând magazinele din centru vor fi pline de tați foarte entuziasmaţi care or să joace comedia generozităţii anuale – ei, care au așteptat cu bucuria ipocrită acel moment în care vor putea să-şi cumpere, pretextând că sunt pentru copii, trenuleţele lor preferate, teatrele de păpuşi, ţintele cu săgeţi și ping-pongul de interior.” Dar noi, „specia” atât de complexă și alambicată, la ce visăm? Cum simțim și cum am dori noi să fie Crăciunul?

De Crăciun, femeile au multe fantezii….perverse! Eu personal – știu ca nu ma veți contrazice! – visez la un bărbat care în saptamâna curățeniei de dinaintea Craciunului  să se cățere pe geam, jumătate în afară, jumătate înăuntru și să lustruiasca drăgăstos orice pată! După care, cu mișcări unduioase să aspire fiecare fir de praf. Tot la categoria „perversiuni” mă găndesc și la bărbatul care, cu șorț și mânecile suflecate, frământă ca un „macho” o cocă elastică de cozonac. Moment în care îmi amintesc și că săptămâna aceasta misoginul a…lipsit. Istețe cum suntem, ne imaginăm cât de ocupat este…

Dincolo de problemele de la serviciu, dincolo de roboteala de acasă,dincolo de grija zilei de mâine,, dincolo de tensiunile din politică, de la semafoare, din magazine, dincolo de supărări, stres, ședinte interminabile, va dezvăluiesc un secret : VIN SARBATORILE !!! Crăciunul este o sărbătoare magică  dacă știi să asculți, să priveşti, să simti dincolo de reclame, agresivitate și zgomot. Doar atât: să îți asculți  inima.

Cât despre sintagma, „a fi mai bun de Crăciun” vă mărturisesc ca nu sunt de acord cu ea. Nu, nu cred ca „de Crăciun să fim mai buni”. Cred ca e normal sa fim în fiecare zi buni, în fiecare zi măcar un pic… Crăciunul e menit să retrezească în noi duhul blândeţii, dacă anul care a trecut ne-a asprit inimile, ne-a încruntat frunțile… Există o singură noapte pe an când nimeni nu ar trebui să moară de foame, nimeni nu ar trebui sa aiba lacrimi, decât poate de bucurie, când disperarea să nu-şi găsească locul printre oameni. Este acea noapte în care până şi ” fetița cu chibrituri” are parte de mirajul unei vieți mai luminoase.

Sărbătoarea Craciunului poate fi o bucurie pentru suflet, dar și o mare tortură, daca ești singură. Ne putem preface ca nu ne pasă, sau să trăim durerea însingurării extrem de acut ori să facem din Crăciun o zi a iubirii pentru noi.

De multe ori compari realitatea cu ceea ce visezi să ai și ajungi, de fapt, „pe minus”: eu nu am dragoste, eu nu am partener… eu de ce nu am? Auzim de ceva vreme în jurul nostru pe rețelele de socializare, în literatura de dezvoltare personală, lozinci de genul: „Iubește ceea ce ai”.  Obsedantul verb „a avea”. Dar amintiți-va, doamnelor, voi, prietenele mele necunoscute, pentru „a avea” este nevoie mai întâi de verbul „a fi”! Pentru a avea iubire, prima oara fii tu însăți, iubește-te pe tine, fii recunoscătoare pentru ceea ce ești și cum ești: minunată, firește! Și nu că v-aș învăța și lucruri rele, dar nu uitați, puțin egoism nu va strica niciodată, pentru că…tot bărbații ne-au învățat așa: fetele cuminți primesc daruri de Crăciun, cele rele….tot anul!

Mă gândesc la Crăciun ca la cel mai bun timp, poate singurul timp din lungul calendar al anului, când bărbații și femeile par să-și deschidă la unison inimile închise, pentru că, de Crăciun, redevenim cu toți copii!

„Hai să fim doi oameni de zăpadă

Ridicaţi de braţe de copii,

Care-n frig şi ger mai ştiu să creadă

Că se pot iubi, se pot iubi…” (A.Păunescu)

Indiferent cât de mare i-ar fi sacul, Moșul nu poate să ne aducă fericire. Stă în puterile noastre, seduse de parfumul speranței care nu moare niciodată, să rescriem optimiște “inventarul” viselor, cu dorinţe şi idealuri noi. Să ne luăm copiii in brate, să ne mângâiem  soții și/sau iubitii, să lăsăm lucrurile să curgă de la sine…pentru că VIN SĂRBĂTORILE!

Lucia Cristina Rotaru

 

Sursa foto: Diez.md

 

 

 

DACĂ…

romance-with-a-chimera-dorina-costras

 

dacă te-aș iubi cinci minute
te-aș iubi în tăcere;
tăcerea e cel mai mare afrodisiac
și ea ne poate cuprinde pe amândoi.
dacă te-aș iubi cinci minute,
aș sta linișitit în timp ce tu ai încerca
să mă faci să te doresc
dar cele cinci minute de dragoste tăcută
fac mai mult ca orice sărutare
sau dorință…
am face schimb de cuvinte nerostite
și, poate de câteva speranțe
apoi după cele cinci minute
viața și-ar reveni la banalul ei
dar chiar dacă cele 5 minute s–au scurs,
Ele au cuprins
atâtea eternități
câte clipe numără…

Alexandru Luca

 

Sursa foto:

Fine Art America

DE CRĂCIUN, DE ANUL NOU

bra

Foto: tumblr

Se apropie Crăciunul, iar pregătirile intră încet, încet pe ultima sută de metri. Încet, am scris ?  Da’ de unde ! Agitația e în toi. Curățenie, cumpărături, serbare copii, colinde, masa în familie, bucurie, cadouri sub bradul frumos împodobit, toate acestea, învăluite evident într-o atmosferă magică.

Un peisaj feeric, într-adevăr. Lăsăm la o parte oboseala acumulată și scoatem dintr-un colțișor al sufletului, bunătatea și seninătatea. Uităm divergențele, mai precis le dăm ignore vreo 3 zile, că așa-i peste tot: să fii zen mereu e ceva de domeniul SF-ului. Poate și călugării shaolin își mai ies din fire până să atingă iluminarea, dar n-avem cum să-i vedem noi. Știți cum e: uneori, socoteala de acasă nu se potrivește cu aia din târg.

În sfârșit, în această perioadă, familia tradițională exista și practic, în adevăratul sens al cuvântului. Toți sateliții lui sau ai ei fac un pas lateral. Măcar de sărbători să se stea acasă, fiecare la cea din dotare, că în rest, el are nevoie de spațiu, tu, ca femeie ai nevoie de spațiu, însă acum e altceva. Cred că de aceea și sărbătorile, și minunile țin 3 zile, că mai mult n-am suporta …

În ziua de azi, să ai o altă relație așa, pentru suflețelul tău, nu mai e o mare problemă în ceea ce privește frecvența interacțiunilor de orice natură. Mai ales că ne ajuta tehnologia, e chiar super-lux ! Restricționezi frumos notificările de la …știi tu cine, eventual stabiliți în prealabil un interval în care să vă auziți/scrieți și uite ce bine-dispuși suntem cu familia, chiar dacă sunt atâtea zile libere, faptul că nu întrerupi definitiv legătura cu exteriorul mai creează un plus de magie. Ori poți invoca un telefon de urgență de la vreun coleg, ce și-a uitat ceva la birou și numai tu îl poți ajuta, că nu are rost să știe tot departamentul ori firma că este dezorganizat. Sau apa plată nu e bună la magazinul din colț, ci tocmai în celălalt capăt al orașului de unde știi tu că e veritabilă și uite cum câștigi timp măcar de vreo întâlnire neprevăzută – și absolut întâmplătoare în cazul în care veți fi surprinși – la o benzinărie, să zicem (loc public, trafic mare), preț de câteva minute.

Alta e buba: ce te faci dacă ești puțin măritată și o arzi cu un tip …potent cel puțin financiar, care ar avea posibilitatea să-ți cumpere niște multe țoale de firmă ori ar vrea să te ducă în vreo destinație mai fițoasă. Cum o să-i spui lui, soțului ori iubitului oficial: știi dragă, am o delegație in Maldive ori în Thailanda, deși locul tău de muncă nu are relații comerciale în zonele acelea ? Sau uite, vezi dacă am făcut ore suplimentare, am primit un bonus si mi-am permis să-mi schimb mașina….

Dacă lucrurile stau astfel, de ce să nu jucăm pe față, că #deCrăciunsăfimmaibuni, Crăciunul se face în familie, și familiile nu au secrete, de ce ne-am feri atâta ? Pe sistemul nu mă interesează, dar vreau să știu….vi se pare că-s dusă cu Sorcova ?! Da, tot ce e posibil, tocmai făceam niște repetiții pentru Anul Nou. V-ați prins, sunt sigură că am adus vorba total neintenționat de 2018 ce stă să vină.

Suplimentele virtuale pe care vi le-am prescris, poate v-au făcut bine, poate v-au lăsat un gust amar ori poate le-ați luat din curiozitate. Vă mulțumesc pentru că v-ați făcut timp de Pastila săptămânală, vă transmit de pe acum Sărbători Fericite, nu înainte însă de a vă administra Pastila Specială a lunii decembrie, ce are în compoziție mult sclipici, astfel ca la Anu’ să aveți o minte (și mai) sclipitoare !

fab

Foto: pinterest

 

Ruxy